Venind aici, mă gândeam la acest mare sfânt. Dintre atâtea cântări
frumoase scrise pentru el, există în troparul său ceva foarte important:
«ce s-a arătat în vremurile din
urmă». Ce înseamna asta? Acesta
care s-a arătat în vremurile din urmă, în ultimii ani. Și de fapt, mă gândeam
la măreția acestui om care a venit ca om, dar a trăit ca un înger. A venit ca
un om și a trăit ca un înger!
Sfântul Nectarie al «vremurilor din
urmă» ne arată modul cum să trăim în anii din
urmă,
ai lui Antihrist
Sfântul Nectarie și sărbătoarea lui, a fost
în anii precedenți o simplă sărbătoare, ca a tuturor Sfinților. Dar acum, în
acești ani pe care îi trăim, nu este o simplă sărbătoare. Este o sărbătoare
tipar a ceea ce vom trăi, a ceea ce vom vedea, a ceea ce noi preoții va trebui
să înțelegem în ultimii ani pe care îi trăim. Al «vremurilor din urmă arătat»
Sfântul Nectarie, ne arată modul în care ar trebui să trăim în anii din
urmă, ai Antihristului.
De ce spun asta?! Pentru că acest flăcău,
acest unic voinic al anilor din urmă, Nectarie, deși părea în fața tuturor a fi
un bărbat matur, era la inimă un copil mic. Un copil mic care era plăcut lui
Dumnezeu. Era acest copil care a înțeles, ceea ce a spus Hristos: «De nu veți deveni precum
pruncii, nu veți intra în Împărăția Mea».
Nectarie toată viața lui nu a fost un om
mare, ci a fost un mic copil. L-a adorat în copilărie, așa cum pruncul își
adoră mama, așa L-a adorat ca prunc pe Dumnezeul său iubit. Precum un copil
credincios ascultă de mama și de tatăl său și nu face nimic fără ea și fără el,
tatăl său, la fel și acest Sfânt nu a făcut nimic, dacă nu știa că este plăcut
adevăratei Mamei și Tatălui său, care este însuși Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu
pentru noi toți este Mamă și Tată. Tată, ca să ne protejeze și să ne îndrume și
Mamă ca să ne umple cu afecțiunea și tandrețea ei. Este cele două împreună, un întreg.
Acest Sfânt L-a trăit pe Dumnezeu atât de
mult în inima lui, încât a devenit precum apa cu vinul. Așa cum apa se amestecă
cu vinul și se pierde și apoi devine un întreg, unul. A fost o picătură, o
picătură de rouă a anilor de pe urmă, care a căzut în vastul ocean al iubirii
și milei infinite a lui Dumnezeu și a devenit unul cu El.
Martiriu mai mare ca cel a Mucenicilor!
Viața lui nu a fost altceva decât să ne
amintească ce înseamnă iubirea puternică, pentru că asta a fost Sfântul
Nectarie. Iubire puternică față de Dumnezeu. A fost (a avut) o
încredere neclintită în Dumnezeu. Nu era ca noi, care uneori suntem cu Dumnezeu
și alteori departe de El. Și în al treilea rând, a fost (a făcut) un
sacrificiu total. Un sacrificiu care nu are nicio legătură cu martiriile
vechilor Mucenici, cei care s-au jertfit în Colosseum, precum micuții noștri
Sfinți, Elpida, Agapi, Pisti, Ecaterina, Marina, Irina, Cristina. Toți [acești
Sfinți] s-au sacrificat, dar cum? Prin harul Duhului Sfânt au avut puterea de a
se jertfi.
Noi astăzi, dacă ne tăiem puțin la mână,
dacă pățim ceva la picior, urlăm de durere, alergăm la doctori. Dar lor le-au
făcut atâtea martiriaje, pe care nu ar fi putut să le suporte dacă nu ar fi
fost Duhul Sfânt să-i acopere și să înlăture durerile, căci lui Dumnezeu i-a
fost de ajuns ceea ce I-au dat Mucenicii, adică dragoste absolută, încredere,
Căruia I-au dat inimile lor să o sacrifice pentru El.
Dar Sfântul Nectarie a suferit un astfel de
martiraj pe care nimeni nu și-l poate imagina. Era [un martiraj] superior de
cel al vechilor Martiri. De ce?! Ca să-ți tai ego-ul tău, să te
batjocorească și tu să ierți, să suferi chiar din partea colaboratorilor
Duhului Sfânt, care sunt preoții!
Ce credeți că sunt preoții și arhiereii?
Colaboratori ai Duhului Sfânt în lucrarea lui Iisus pentru mântuirea
sufletelor. Dar foarte mulți dintre ei știți de multe ori ce fac?! În loc să-i
imite pe sfinții arhiereii, ei îi imită pe marii preoți ai Evreilor! Și cei
care L-au răstignit pe Hristos, au fost arhierei. Arhierei ai Evreilor. Erau
învățătorii Evreilor, Cărturarii și Fariseii.
Știți ce înseamnă, să fii izgonit din propria
ta biserică unde slujești și să se strige înjurături, hule și obscenități
împotriva unui sfânt ierarh și acela să ierte? Voi aveți curajul să o
faceți? Uneori prietena ta sau vecinul tău sau altcineva, dacă spune despre
tine un mic cuvânt, iei foc. Apelați adeseori la tribunale, pe lângă faptul că
deveniți dușmani înverșunați și spuneți: «nici la mormântul meu să nu vii». Și voi credeți că sunteți creștine și nu ați înțeles că
urmați diavolului în ceea ce vă spune. Demonul asta spune: «Nu iubi! Fii egoist! Fii puternic! Nu
accepta nimic! Să-i blestemi pe alții!».
Asta nu facem?! Și noi credem că suntem creștini.
• Creștin care blestemă,
• creștin care se ia de alții și le face
rău,
• creștin care calomniază,
• creștin care minte,
aveți
impresia că este creștin ?!
Noi de ce
ne numim creștini? Pentru că avem un epitet care aparține lui Hristos. Așa cum
spunem familia lui cutare? Numele de familie este cel care unește toți membrii
familiei, pe tată, pe mamă, pe copii. Nu-i așa?! Deci noi din care familie
aparținem? Din familia lui satana, care ne pune să facem o mie de lucruri rele
fără [să avem] regrete, sau în familia lui Hristos, care ne cere să fim simpli,
smeriți, iertători, milostivi?
Un înger pământesc!
Vreau să
înțelegeți că acest înger, pentru că a venit pe pământ ca un înger. Ca un înger
s-a făcut preot, ca un înger s-a făcut dascăl, ca un înger s-a făcut catehet,
ca un înger a predat, ca un înger a scris. De aceea, în trecerea [vieții] Sfântului Nectarie,
îngerii l-au însoțit mereu. Nu doar ca să admire un om care se lupta puternic,
ci să-l admire pe camaradul lor pământesc, al lor co-înger pământesc!
A fost un
co-înger pământesc, de aceea îngerii din Rai au admirat îngerul lor de pe
pământ. Acesta a fost Sfântul Nectarie. Era un înger pe pământ!
Modelul nostru în anii din urmă în care trăim
Cei care îl iubesc
și cei care îl adoră trebuie să se gândească la un lucru, că trebuie să îi
semene.
Noi, preoții,
trebuie să încetăm să fim naivi, pentru că în anii din urmă care urmează, să nu
credeți că aceleași fenomene care s-au întâmplat atunci cu Hristos și cu
arhiereii nu se vor mai repeta. Pe Hristos nu l-au răstignit arhiereii?
Arhiereii ÎL vor răstigni din nou în anii din urmă.
Când Antihrist va
veni și va intra în Biserica lui Dumnezeu, ca un așa-zis dumnezeu, împreună cu
Profetul Mincinos, care va fi conducătorul Bisericii, atunci Sfântul
Nectarie va fi modelul nostru.
Atunci să ne
gândim la ce a făcut Sfântul Nectarie, ca să știm ce trebuie să facem și noi,
ca să rămânem statornici în credința noastră, toleranți la războiul satanei dus
prin ierarhia clericilor și a arhiereilor. Să avem în minte că, chiar dacă
suntem calomniați și persecutați, vom ști un lucru, că, conducătorul nostru de
aici a fost un alt înger, Nectarie.
Sfântul Nectarie
va fi alături de Arhanghelul Mihail și mari arhierei, precum [Sfântul] Gură de
Aur (Hrisostom) și [Sfântul] Vasile, vor fi co-îngerii noștri și modelele
noastre în anii din urmă pe care îi trăim.
Antihrist vine și noi ... dormim!
Va veni momentul,
și să nu credeți că este prea departe, când totul în Biserică se va denatura.
Icoanele vor fi demolate! Crucea va fi interzisă! Veșmintele [preoțești] așa cum le știți, nu vor mai
exista!
O altă Biserică
mondială, a lui Antihrist, va uni chiar și păgânii! Adică în cadrul Bisericii
nu vor fi doar Biserici creștine, confesiuni creștine, precum Catolici,
Protestanți, Anglicani. Nu îi va uni doar pe aceștia. Nu. Antihrist având
conducător pe Profetul Mincinos, va uni grupurile religioase din toată lumea!
De aceea viitoarele mari biserici care se vor construi, vor fi pentru multiple
evenimente liturgice al tuturor confesiunilor și al tuturor devierilor
religioase.
Ceea ce vă spun se
vor întâmpla. Eu nu știu ce voi apuca să văd, să vadă ochii mei, dar ai voștri
cu siguranță vor vedea. De ce?! Antihrist vine fugind (vine în curând) și noi
dormim! Acela ne pune să facem o mie de prostii și noi încă sforăim! De ce
sforăim? Pentru că am pierdut baza, puterea familiei creștine, care este mama!
Ce înseamnă mama și adevăratul duh matern
Știți ce înseamnă
mamă? Mamă, dragii mei, înseamnă Dumnezeu! Dacă Dumnezeu ar avea alt nume, L-am
numi Mamă. Ca pe o Mamă ÎL simt și toți sfinții. De aceea, cei care ÎL iubim pe
Dumnezeu, ne vrea Dumnezeu să devenim mame mondiale!
Să devină fiecare
arhiereu sfânt, așa cum a fost Nectarie. Dar și preoții să devină mame
universale, care să iubească pe fiecare persoană, pentru ca, cu milostivirea
lor să-i apropie [pe oameni]
de Hristos. Rolul preotului și al arhiereului este de a fi o mamă universală
(mondială). Mama [întregii]
lumi! Înțelegeți ceea ce vă spun?
Dar cum vor deveni
aceia mame universale, când voi, femeile, care din fire aveți instinctul
matern, nu sunteți mame nici măcar pentru copiii voștri? Nici măcar nu sunteți
mame pentru copiii voștri! De ce spun asta? Pentru că puteți plânge, puteți fi
îngrijorate pentru copilul vostru, dar pentru un copil străin nu sunteți
îngrijorate. Strigați «Copilul
meu!», în timp ce o mamă
adevărată îi iubește pe toți copiii lumii: atât pe copiii vecinei ei, cât și pe
copiii prietenelor ei și pe toți copiii, ca pe copii ai ei. Asta înseamnă
adevăratul duh matern! Acum a devenit ceva personal. De aceea, de multe
ori, oare se mai deosebesc mamele, de pisici și căței? Și pisicile își iubesc
pisoii. Și cățelușele își iubesc micuții. Așa suntem? Nu. Noi creștinii și în
special voi, mamele creștine, trebuie să fim mame universale, să iubim pe
toată lumea! Atunci veți fi cu Dumnezeu. Atunci veți fi copiii lui Iisus.
Atunci veți fi creștini cu epitetul (numele de familie) Sfintei Familii pe care
o reprezentăm. Familia creștină, în care Hristos este Tatăl și noi suntem
copilașii creștini, creștinii.
Iisus se jertfește ca o Mamă pentru copiii Săi
Așadar, știți ce
înseamnă acest termen: «creștini»? Această liturghie, care se ține astăzi
în numele Sfântului Nectarie, este de fapt făcută în numele lui Iisus. Știi
cine se jertfește? Cine se jertfește? Însuși Iisus. Dar cum se sacrifică?
Nimeni nu face un sacrificiu. Nici măcar bărbatul pentru soția lui, de aceea
avem divorțuri. Nici măcar fratele pentru sora lui, de aceea se distanțează.
Nici măcar prietenul pentru prietenul său. Știți doar cine se sacrifică cu
adevărat? Doar mama pentru copilul ei. Ceea ce spun este un neadevăr? Doar mama
se poate sacrifica.
De aceea, Iisus
a venit ca o Mamă să se jertfească pentru copiii Săi. Înțelegeți? Dar ceea
ce El vrea ca noi să-I oferim, este pur și simplu să acceptăm acest titlu
minunat al dulceței, al tandreții și al afecțiunii, care este Iisus. Adică
Iisus să devină pentru fiecare dintre noi Mamă și Tată și Prieten și Frate. Ați
înțeles?
Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, cu mijlocirile Sfântului
Nectarie,
vă va învăța cum să-L iubiți pe Iisus
Astăzi voi
mamelor, care sunteți aici, să începeți să faceți asta. Rugați-l pe Sfântul
Nectarie, să vă ia de mânuță, ca să mergeți la cea mai dulce Mamă din lume,
care este Preasfânta Născătoare.
Încă nu am înțeles
măreția teologiei pe care Biserica în ansamblu a pus-o în micile noastre
bisericuțe, acelea zidite din pietre. Când intrăm în biserică, mereu ÎL vedem
în partea dreaptă pe Hristos ca Mesia, ca Mântuitor, ca Învățător. Dar, în
partea stângă ce este mereu? Icoana Preasfintei Fecioare ca o mamă ținând pe
cine? Pe pruncul ei Iisus. Cum ÎL striga? Spuneți-mi, cum ÎL numea?
-Nu știți cum îi
striga Mama pe Fiul ei?
-Fiul meu.
-Spuneți cu voce
tare.
-Fiul meu!
-«Fiul meu».
De aceea, când a venit timpul ca Iisus să-i ia duhul, ce a spus? «Și
Tu, Fiul și Dumnezeu meu, primește duhul meu».
Dar care a fost
cuvântul pe care l-a spus de sute de ori în timpul vieții sale? «Fiul
meu». Și când L-a văzut sus pe cruce, cum L-a strigat? L-a
strigat: «Fiul meu».
Dar Acela de sus
de pe Cruce ne privea pe noi toți, pe toată lumea. Îi vedea pe Ucenicii Săi,
dintre care unul ÎL trădase, altul ÎL lepădase, iar ceilalți Îl părăsiseră.
Vedea toată această lume cărora le-a făcut minuni, pe care i-a vindecat, pe
care i-a făcut sănătoși, a vindecat bolile, a alungat lepra, a înviat morții.
Toți aceștia unde erau? Atât de nerecunoscători sunt oamenii față de
Binefăcător?
-Doar cine a stat
tot timpul sub Cruce?
-Mama lui.
-Doar Mama Lui.
Deci înțelegeți ce înseamnă asta? Cum ar trebui să stai sub crucea Lui, dacă Îl
iubești cu adevărat? Ca o mamă!
Și totuși am uitat
să-L iubim pe acest prunc Iisus ca mame. Noi ne închinăm Lui numai ca Dumnezeu. Și totuși Preasfânta Fecioară L-a
numit «Fiul Meu și Dumnezeul Meu». Acesta
este secretul.
Sfântul Nectarie
nu L-a iubit pe Iisus doar ca Dumnezeu al său, ci L-a iubit și ca pe ceva cu
mult mai mult.
• Era Omul
lui!
• Era Iubirea
lui!
• Era Prietenul
lui!
• Era Fratele
lui!
Dar și altceva:
iubea Crăciunul (Nașterea lui Hristos)
*** În limba greacă cuvântul «Hristougenna» (Crăciun)
este compus din «genna» care înseamnă «naștere» și «Hristou» care
înseamnă «Hristos».
«Trăiți Crăciunul (Nașterea lui Hristos)
veșnic»
Cineva m-a
întrebat ieri, mai exact acum câteva zile:
«Părinte, cum
să-L sărbătoresc pe Hristos?»
«Dacă vrei să te bucuri de statutul tău creștin și să savurezi
duhul lui Dumnezeu în inima, mintea și sufletul tău, învață ce înseamnă
veșnicul Crăciun».
Două [mari]
sărbători avem noi creștinii, Paștele și Crăciunul. De Paște, [Iisus] ca adult,
este Mesia, Îndrumătorul, Catihetul, Cel care a venit ca Dumnezeu să ne
mântuiască și să ne învețe. De aceea mereu ține [în mână] Sfânta Evanghelie.
Când intrați și ÎL săruți pe Hristos, veți vedea că ține mereu Sfânta Sa Evanghelie, pentru că a
venit ca Învățător. Și noi așa ÎL iubim, ÎL respectăm.
Dar nimeni nu-L
poate iubi foarte mult, dacă nu trăiește în el însuși veșnicul Crăciun
(Nașterea lui Hristos). Să-l trăiască pe Iisus ca pe ceva al lui. Ca ceva unic
a lui. Să meargă împreună cu păstorii, să meargă acolo la Betleem, să-L
îmbrățișeze, să-L sărute, să-L ia în brațe, și Acela să-l privească și ca
Prunc, să zâmbească fiecărui suflet.
Spuneți-mi ceva,
putea cineva să plângă mai mult și să verse mai multe lacrimi decât Maica Sa
sub cruce? Și [Sfântul]
Ioan Teologul era acolo ca prieten al Lui, ca frate al Lui. ÎL iubea foarte
mult.
-Dar, avea aceeași
durere ca și Mama Lui?
-Nu.
-Avea aceeași
neliniște ca și mama lui?
-Nu.
-Avea aceeași
adorație, aceeași durere, același plânset? Nu.
Când un copil
pățește ceva, inima mamei se sfâșie. Nu-i așa? Acest lucru se întâmpla cu Maica
Domnului. Ați văzut să se sfâșie inima altcuiva?
Înțelegeți de ce,
dacă vrei să-L cunoști pe Iisus și să-L iubești din toată inima ta și să-L
accepți ca Mesia, ca Împăratul și Călăuzitorul tău, trebuie mai întâi să-L
iubești ca Prunc al tău?
Pentru că abia
atunci vei experimenta tandrețea și afecțiunea duhului de mamă. Atunci ÎL vei
simți ca pe al tău, așa cum un tată își simte copilul, așa cum o mamă își simte
copilul. Atunci, când ÎL vei vedea pe cruce, atunci și inima ta se va sfâșia,
pentru că nu a fost sacrificat un străin, un prieten, o cunoștință, ci a fost
jertfit Cel pe care l-ai adorat ca pe propriul tău Prunc iubit. Și știi foarte
bine că ești nevrednic să iubești un astfel de Prunc. Dar orice mamă poate
spune asta.
Am simțit acest
lucru când odată, o mamă mi-a spus:
«Părinte,
sunt atât de fericită că Dumnezeu mi-a dăruit acest prunc».
Ea născuse. La 40 de zile de la naștere am întâlnit-o. Atunci urma să facem
slujba de Îmbisericire și
citirea Moliftei la 40 de zile. «Sunt atât de fericită, deși nu sunt
vrednică să țin în brațe acest prunc nevinovat».
Și vouă să nu vă
fie teamă să-L numiți «Fiul
Meu». Să nu credeți că
suntem vrednici. Suntem nevrednici. Suntem cei mai răi oameni din lume, sau
aveți o idee mai bună despre voi? Suntem cei mai răi oameni din lume! Dar orice
ar fi, mama...
Odată am auzit o
femeie care a venit la spovedanie... și aceasta era prostituată. Se vindea pe
sine des. La un moment dat, s-a întâmplat să nască un copil. Își adora copilul
și plângea, plângea!
«Părinte, îmi țin copilul în brațe și
plâng. Mă gândesc la greșelile și păcatele mele. Dar acest prunc este viața
mea! Este bucuria mea! Este dragostea mea! Dacă se întâmplă ceva cu acest
prunc, eu sunt terminată.»
O femeie
desfrânată! Oare noi nu suntem la fel? Uitați-vă la câte greșeli facem. Oare
acea femeie desfrânată a încetat să-și mai iubească copilul, să-l iubească mai
puțin decât îți iubești tu copilul?
Duhul matern are
putere!
«Deveniți mame ale pruncului Iisus»
Astăzi la
sărbătoarea Sfântului Nectarie vă invit pe voi femeile să deveniți mame dulci.
Mame a Lui Iisus pline de tandrețe. Și să simțiți că sunteți nevrednice, cele
mai rele femei din lume, dar de acum Acesta să fie pruncul vostru. Să-L urmați
pe Acest prunc. Să vreți să auziți ce are de spus Acest prunc. Atunci viața
voastră se va schimba. Datorită acestui Prunc, viața voastră se va schimba,
pentru că acest Bebeluș vă va învăța să nu spuneți cuvinte inutile. Să nu fiți
răutăcioase.
Nu se poate să ții
[în brațe] cel mai inocent Bebeluș din lume și să fiți răutăcioase. Nu puteți
să-L țineți pe acest Prunc și gura voastră să scoată otrăvuri de judecată,
calomnie și o mie de alte lucruri. Nu puteți să-L țineți pe acest Prunc și să-i
dați dragoste maternă și, în același timp, să vă lăsați inima să aibă răutate,
invidie, ură față de ceilalți oameni. Este posibil acest lucru? Spuneți-mi. Se
poate?
-Nu.
-Nu se poate. Așa
că gândiți-vă la toate aceste [lucruri spuse] astăzi.
Un preot Îl vede pe Iisus ca Prunc la Sfânta Liturghie!
Și pentru acest
Prunc, astăzi după predică, preotul va continua Sfânta Liturghie, pentru că
acum acest Prunc se va jertfi. Iar după aceea, cei care vor veni să se
împărtășească, ÎL vor primi chiar pe micul Prunc care s-a jertfit pentru noi!
Un om sfânt (un
preot sfânt) când s-a dus să slujească, a văzut în timpul Sfintei Liturghii un
mic Bebeluș care îl îmbrățișa. Își punea mânuțele în jurul gâtului lui și se
apleca așa pe umărul lui. Și acela (părintele) ÎL striga: «Bebelușul (Pruncul) meu». Știa că era Iisus și simțea
inima Lui bătând cu adorație de parcă i-ar fi spus: «Vreau să Mă iubești. Să Mă iubești! Ca Prunc, nu vreau nimic
altceva. Doar să Mă iubești».
Și spunea, că i-a văzut mânuțele Lui care erau rănite, aveau acele urme de
răni. Iar preotul nu a mai spus nimic altceva decât: «Vreau doar să
Te iubesc, Împăratul meu. Nimic altceva». Pentru
că Pruncul i-a cerut doar iubire.
Ați văzut
vreodată vreun prunc cerând altceva de la mama lui? Cere altceva? Nimic
altceva. Doar îmbrățișarea ei îi cere.
Cea mai frumoasă urare la sărbătoarea Sfântului Nectarie
Așa că astăzi,
dacă vreți ca această zi să fie importantă pentru voi, schimbați-vă viața.
Deveniți mamele micuțului Iisus, care va veni în curând, în acest Crăciun, ca
să se nască din nou. Un prilej pentru voi de a spune: «Dumnezeul meu, de astăzi,
învrednicește-ne să trăim veșnic Crăciunul (Nașterea Lui Hristos)”.
Cea mai frumoasă
urare pe care i-aș putea zice cuiva este: «Trăiește prietene al meu, trăiește
draga mea fiica, veșnicul Crăciun. Cu alte cuvinte, să ai mereu acest Bebeluș
(Prunc) în brațele tale. Și să știi că El este nu numai Fiul tău, ci și
Dumnezeu tău. Adoră-L ca pe Dumnezeul tău și adoră-L ca pe Fiul tău. E același
lucru. Să se unească două adorări (slăviri), a trupului și a sufletului, către
Fiul tău și Dumnezeul tău».
Atunci va începe
marele zbor al vulturului. Atunci veți deveni vulturițe, dragele noastre mame.
Vulturițe! Nu canarițe, care veți fi închise într-o cușcă, pentru că asta ne-a
făcut satana, mici canari. Ne-au închis într-o cușcă și se joacă cu noi. Râd de
noi. Asta vreți să fiți? Canari de cușcă sau vulturi de munte? Spuneți-mi ce
vreți? Spuneți-mi.
-Vulturi.
-Dacă vreți
vulturi, începeți de acum. Țineți Vulturașul vostru, Pruncul Iisus în brațe și
spuneți:
«Împreună cu Tine, Iisuse
al meu, care ești vulturașul, vom zbura sus pe culmile munților sfințeniei și a
slăvirii lui Dumnezeu, precum a făcut Sfântul Nectarie».
Și îmi doresc ca
binecuvântarea sa smerită (a Sfântului Nectarie), pentru că a fost mereu
smerit, să se răspândească în inimile voastre. Și așa să plecăm, cu harul
Duhului Sfânt, căruia i s-a dat autoritatea de a-l transmite tuturor acelor
credincioși care îl vor iubi, dar vor avea și râvnă pentru Dumnezeul său,
pentru că a trăit mereu așa, cu râvna către Iisus, de a fi mereu unul [cu El].
V-o doresc
tuturor. Amin.
Bun venit celor ce vizionați canalul Mănăstirii Sfântului Apostol Filip !
Prin postările pe care le face mănăstirea noastră, nădăjduim să vă bucurăm şi să vă înâlțăm sufletele, aducând faptele şi cuvintele părinților duhovniceşti în fața ochilor voştri şi în inimile voastre.
Vă invităm să urmăriți și alte postări ale Mănăstirii Sfântul Apostol Filip-Adamclisi, pe conturile noastre:
Rumble:
https://rumble.com/user/ManastireaSfantuluiApostolFilipAdamclisi
YouTube:
https://youtube.com/channel/UCGAmk-lJklHuz8GkRid_UGQ
Facebook:
https://www.facebook.com/SfApFilipAdamclisi/
Blogger:
https://manastireasfantulapostolfilip.blogspot.com/?m=1
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu